Floarea vieţii

Floarea vieţii când e vie
Eşti prea mic şi nu gândeşti,
Trăind o copilărie
Construită de poveşti.

Pe când prinde-a-nmuguri
Tu iubeşti cu dor în sine,
Visezi viu în orice zi
Culori calde şi senine.

Când desface o petală
Aplicând în jur contururi,
Liniştea din jur, cea pală,
Te ridică-n slăvi, de-a pururi.

Nu i-ai absorbit dulceaţa
Nevăzând când a-nflorit,
Dar când înţelegi ce-i viaţa –
Floarea ţi s-a ofelit...

                              27 Aprilie 2011